Calareti asirieni

Formele de arta asiriana, inca din secolul al IX lea i.d.Hr. si dupa, ne dau cele mai complete exemple ale practicilor timpului, fiind o sursa importanta de informatii. Arta asiriana ne infatiseaza cai de calitate, puternici, bine intretinuti, cu coame si cozi tunse intr-un mod extravagant, cum de altfel erau tunsi razboinicii insusi.
La inceput, asirienii erau adepti ai caretelor, regii si generalii lor folosindu-se la vanatoare de vehiculele cu roti. Mai tarziu, imperiul asirian, extinzandu-se spre N, in tinuturile muntoase unde caretele erau impracticabile, a folosit cu mult mai des razboinicii calare iar in timpul lui Tiglath- Pileser al III lea ( 747 - 727 i.d.Hr.) sute de basoreliefuri infatisau calareti desavarsiti calare pe armasari focosi.
Basoreliefurile din 865-860 î.d.Hr arată că în cavaleria asiriană călăreţii nu foloseau pinteni, şa sau scăriţă. A lupta călare era mult mai greu decât simpla călărie. Cavalerii acţionau în perechi: frâiele arcaşului călare erau controlate de mâna vecinului său. Încă de pe atunci, cavaleria utiliza sabie, scut şi arc.