Carele de razboi hittite

Conflictul dintre hititi si egipteni a durat secole intregi, ajungand sa se stinga in 1286 i.d.Hr., cand hititii l-au infrant pe regele Egiptului, Ramses I, la Kadesh, in Siria, cu o armata izbitoare compusa din 3500 de care de razboi si 17 000 de soldati pedestri.
A fost cea mai mare lupta cu carete a antichitatii, cam de amploarea si intinderea unei lupte cu tancuri din Al Doilea Razboi Mondial.
Carele hititilor erau ocupate de cate o echipa formata din trei barbati: unul care manevra calul, unul care purta scutul iar cel de-al treilea era ori un arcas ori un sulitas. Caii erau struniti cu ajutorul unei zabale care actiona la nivelul maxilarului inferior; zabalele de metal, urmate de cele confectionate din lemn de esenta tare, os sau corn si-au facut aparitia pe la 1300- 1200 i.d.Hr.
Hamurile folosite la carete au fost adaptate dupa jugurile care se intrebuintau cu succes pe boi si erau puse pe doi cai legati la un stalp central (oiste) cu ajutorul unor inele.
Hititii au fost totodata si primii care au scos un manual de instruire al cailor, scris de Kikkuli Mittanianul cam pe la 1360 i.d.Hr., care promova hranirea acestora cu graunte, lucerna si paie tocate intr-un mod remarcabil de modern. Chiar mai interesanta era corelarea dintre modaliatea de hranire si exercitiile sistematice menite sa maximizeze conditia fizica si vigoarea calului.
Dupa 1190 i.d.Hr imperiul hitit s-a destramat insa, pana atunci, caretele fusesera deja raspandite peste tot in lumea civilizata , ramanand astfel timp de cateva secole.