Hydaspes 326 i.Hr

Alexandru ajunge la Ind, unde il astepta Taxile, guvernatorul regiunii Taxila (regiune situata intre Ind si Hydaspes. Acesta, fiind in conflict cu vecinul sau Porus, si sperand ca Alexandru il va bate, il primeste pe regele macedonean cu bratele deschise si-i ofera tot suportul necesar. Dupa ce trece prin Taxila, Alexandru inainteaza cu armata pana la raul Hydaspes, unde Porus era deja campat pe celalalt mal si spera ca macedonenii se vor opri si vor astepta ca apele sa se retraga, acestea fiind acum mari, datorita ploilor si topirii zapezilor. Alexandru campeaza si el pe malul raului, fata in fata cu Porus si incepe ceea ce in ziua de azi numim diversiune. Mai intai, aduce grau in tabara ca sa-l faca pe indian sa creada ca se pregateste de iernat. Apoi, simuleaza treceri ale raului, ca sa-l faca pe acesta sa fie nesigur de momentul in care il va trece cu adevarat. Cu acestea, Alexandru si-a dat timp ca sa gaseasca solutia la adevarata lui problema: gasirea unui loc de traversare, lucru greu de facut, pentru ca Porus pazea cu strasnicie raul involburat si orice tentativa era sortita esecului. La un moment dat insa, gaseste un loc in care raul forma un cot, iar in mijloc, un ostrov. La adapostul noptii, pe o ploaie torentiala, regele macedonean isi aduna jumatate din armata (cealalta o lasa sa treaca raul atunci cand Porus isi va parasi pozitiile), trece raul si se ascunde in padurea care acoperea ostrovul, iar a doua zi, inca nedescoperiti fiind, trec pe malul celalalt (insusi Alexandru pune primul, piciorul pe mal!). Porus, apuca sa-i trimita in intampinare o parte a armatei, condusa de unul din fii lui, dar aceasta este pur si simplu nimicita de macedoneni, care acum inainteaza liberi spre armata indiana.
Aceasta lupta, a fost ceva inedit pentru oastea lui Alexandru, din cauza elefantilor care speriau caii si demoralizau ostasii prin masivitatea lor. In final insa, geniul militar al regelui, gaseste si aici solutia, ceea ce face ca titulatura de "geniu" sa o merite pe deplin. Din cate am citit, romanilor le-au trebuit trei lupte pentru a invinge elefantii, pe cand lui Alexandru nici una.
Asadar, armatele au ajuns sa se priveasca fata in fata. Alexandru are falanga in centru si cavaleria in partea dreapta sub directa lui comanda.Porus, are 100 de elefanti aranjati la distanta unul de altul iar printre ei, putin mai in spate, infanteria, aripile fiind aparate de care de lupta. Atacul incepe prin miscarea cavaleriei macedonene inspre carele din flancul indian stang. Porus, reactioneaza prin trimiterea carelor din dreapta pentru a contracara superioritatea macedoneana. Aceasta miscare insa, duce la dezastru, pentru ca Alexandru aduce o unitate de cavalerie, pe care o tinuse ascunsa pana acum, si ataca pe indieni (carele) tocmai in flancul drept, ceea ce duce la o semiincercuire locala. Intre timp, falanga da piept cu elefantii care reusesc sa provoace panica oriunde apareau, dar nu pentru mult timp, pentru ca Alexandru tocmai vantura carele si cavaleria si apare in spatele elefantilor si a infanteriei indiene care era acum inconjurata. Si ca totul sa fie complet, mai apare si Crateros cu partea de armata care a fost initial lasata dincolo de rau. Deznodamantul este cumplit: armata indiana este pur si simplu nimicita, putini fiind aceia care au scapat. Printre ei insa, s-a numarat is Porus, care ranit, fiind apuca sa fuga cu un elefant. Alexandru insa, incantat de indarjirea si demnitatea de care acesta a dat dovada, il convinge sa se intoarca din drum si il trateaza ca pe un rege, lasandu-l in continuare sa-si stapaneasca teritoriul asa ca si pana atunci (binenteles cu aceptarea suprematiei macedonene).
Asa s-a terminat lupta de la Hydaspes care a avut loc in luna aprilie a anului 326 i.e.n.