Primul razboi punic 264-241 i.Hr

Stanga: statuie cu zeul Baal


dreapta: vase punice

















Regatul grec al Syracuzei fusese salvat de amenintarile cartagineze de catre Pyrrhus si in special de basileul sau, abilul Hieron II. Dar mamertinii, mercenari campanieni-osci, initial in slujba Syracuzei, au pus stapanire pe Messana (azi Messina) si au jefuit Sicilia orientala. Cartagina, detinatoare a unor baze politico-militare in Sicilia, le-a impus protectoratul sau tocmai cand Hieron era pe punctul sa-i calmeze. Adica in 269 i.C, moment cand Roma „avea de furca" cu alti mercenari campanieni la Rhegium si in Calabria actuala. Pana la urma, mamertinii s-au pus sub protectia unei Rome preocupate tocmai de lichidarea ultimelor rezistente etrusce. Comitiile centuriate, impotriva ezitarilor senatului, accepta colaborarea cu mamertinii si apararea Messanei impotriva agresiunii Cartaginei.
Romanii aveau de altfel o anumita slabiciune pentru osci. Trupele romane alunga din Messana garnizoana cartagineza, abia instalata, si, in 263 i.C, incheie pace cu Svracuza, care plateste 100 de talanti ca despagubiri de razboi si se aliaza ferm cu Roma impotriva Cartaginei. Fortele militare angajate ;n conflict erau practic egale, dar confruntate, ambele, cu greutati financiare, in propriile lor cetati. Sprijiniti de syracuzani, in 262 i.C, romanii cuceresc Akragas sau Agrigentum si vand locuitorii acestei cetati ca sclavi. Dar razboiul a durat foarte mult. in 260 i.C, romanii au trebuit sa fabrice o flota militara, sortita ocrotirii bazelor proprii si blocarii celor ale punilor. Cu aceasta flota, consulul Duilius smulge cartaginezilor o importanta victorie navala la Mylae, in nordul Siciliei. Aceasta biruinta este fastuos sarbatorita la Roma. De aceea, in 256 i.C, consulul Marcus Attilius Regulus, „dopat" (sit uenia uerbo) de o noua victorie navala, lanseaza o ofensiva chiar in Africa punica. Aceasta operatie esueaza insa lamentabil, incat corpul expeditionar este silit sa capituleze. Dupa cateva victorii initiale, Regulus fusese invins de Xantippos, general spartan, mercenar aflat in serviciul Cartaginei. Xantippos reorganizase performant fortele militare de care dispunea Cartagina, Xantippos l-a zdrobit pe Regulus in batalia desfasurata la Tunes (actualmente Tunis). Consulul, luat prizonier, este trimis la Roma pentru a negocia o pace pe care el, acolo, o disuadeaza. Reintors in prizonierat, pe baza cuvantului de onoare, dat in clipa eliberarii provizorii, este lichidat. Generalul cartaginez Hamilcar Barcas repurteaza victorii in Sicilia. in 249 i.C, flota romana, comandata de consulul Publius Claudius Pulcher, care dispretuise presagiile defavorabile, este infranta la Drepanum (azi Trapani), in nord-vestul Siciliei. Romanii, tenaci, cum le era firea, fac un mare efort financiar si pun pe picioare o noua flota performanta. in 241, flota romana, comandata de Gaius Lutatius Catulus, zdrobeste intr-o batalie hotaratoare desfasurata la insulele Aegates principala forta navala cartagineza. Pe de alta parte, Hamilcar Barcas, supranumit „Fulgerul", nu este suficient sustinut in Cartagina insasi. incat in toamna anului 241 i.C. Cartagina cere pace. Romanii pierdusera totusi 30.000 de oameni, adica o cincime din efectivul militar cetatenesc.



Punii platesc o substantiala despagubire de razboi (3.200 de talanti de argint), esalonata pe zece ani. Ei abandoneaza Sicilia. Cu exceptia regatului siracuzan al lui Hieron II, Sicilia devine romana. Cum insa promagistratii provinciilor nu existau, guvernarea insulei revine unui quaestor naval, classicus, dublat de un pretor, in 227 i.C, care ii este superior. Sicilia este astfel convertita intr-un granar al unei Rome erijate in principala putere mediteraneana occidentala, la egalitate cu marile regate elenistice.





Moneda cu fondatoarea legendara a Cartaginei

regina Didona ( Dido )